Cuvântul Împărtășit

Contractul lui Dumnezeu cu omul

La începutul vieții pe Pământ existau doar Yahweh Dumnezeu, fiii lui și cei dintâi oameni. Chiar dacă era nevăzut, spiritul luminii a ghidat umanitatea în toate modurile posibile. Apoi a apărut primul contract.

Cele mai importante porunci pe care Yahweh le-a dat atunci sunt: să-L iubești pe Dumnezeu mai presus de toate și să vă iubiți unul pe altul; nu-l calomnia, jigni sau defăima pe celălalt; fii tolerant; nu cultiva invidia, mândria, ura sau furia; nu fura; nu perverti drepturile orfanului și ale văduvei; nu practica specula cu bani; în loc să împrumuți, oferă de bunăvoie; exersează respectul și tratează oamenii cu egalitate; fii corect și onest; păstrează-ți credința; dă sfaturi bune; fii un prieten, tată, mamă, partener, soț sau copil exemplar; primește-i și tratează-i cu respect pe cei care sunt în vârstă; nu refuza să oferi ajutorul tău atunci când poți; nu te justifica; fii loial, sincer și fidel în relațiile tale; fii un exemplu de umanitate pentru ceilalți; ai personalitatea ta; fii umil, răbdător și dedicat în proiectele tale; nu renunța niciodată la vise și nu te opri din luptă, pentru că Eu fac totul prin cel care mă întărește.

Momentul simbolic al instaurării acestor porunci se petrece pe munte, când Moise le primește, apoi Iisus coboară pe Pământ care să împlinească legea. O nouă eră a început atunci pentru mântuire umanității.

Pot spune că și eu sunt unul dintre ei. Știu că am ajuns departe în a fi învățătorul unei lumi din ce în ce mai îndepărtate de Dumnezeu. Scopul este să ne trezim în această nouă realitate, să urmăm poruncile, după care toate celelalte lucruri vor veni de la sine. Nu vă temeți în legătură cu viitorul, cu ce să purtați pe voi sau ce să mâncați, pentru că doar păgânul face asta, din ignoranța lui față de Yahweh. „Eu sunt” vă asigură că viitorul va fi roditor în Împărăție.

Nimicnicia omului și măreția lui Dumnezeu

Tot ceea ce există și ceea ce va exista aparține doar lui Yahweh și fiilor lui. În măreția Lui, care include omnipotență și omnisciență, El a dorit să-și împartă gloria cu muritorii și nemuritorii. În lumea terestră, au fost create dimensiuni multiple și ființe multiple, cu scopul de a împlini cerințele necesare pentru ordinea dreaptă a planetei și pentru a renunța la fericirea personală.

În lumea carnală, omul joacă acum rolul principal în organizarea planetei. Din nefericire, odată cu avansarea civilizației cuceririle, omul a ajuns să fie suficient sieși, să fie în mod eronat independent de Dumnezeu. Acest lucru este ca o perdea trasă peste ochi, care nu îl lasă să vadă adevărata realitate. Vă spun, fraților, nu există nimeni pe această planetă care să fie măreț. Cu toții împărțim această slăbiciune a cărnii și suntem expuși la infracțiuni, boli oportuniste, calamități, obstacole, eșuări, suferințe, dezamăgiri, teamă, lucruri neașteptate, hazard și chiar moartea trupească. Așadar, cum poți trăi cu aceste posibilități și să fii fericit pe Pământ?

Ca să răspundem la întrebarea de mai sus, trebuie să ne consultăm cu Tatăl. Este de ajuns pentru om ca el să-și facă datoria și să cultive bunele valori deja menționate, pentru ca binecuvântarea să vină de Sus. Omul trebuie să-și recunoască nimicnicia și să creadă cu tărie într-un singur Dumnezeu capabil să realizeze imposibilul. În partea opusă, mândria distruge omul și îl aruncă într-o groapă fără fund. Când omul vrea să-și depășească limitele și să investigheze mistere discutabile, Dumnezeu va schimba condițiile și nu-i va oferi niciun răspuns. Ființa omenească este slabă, are limite și devine măreață doar prin credința către Tatăl care oferă propășire. Așadar, fraților, să fim umili și să căutăm Împărăția Tatălui înainte de toate. El dorește să facem asta din străfundurile inimii Lui.

Promisiunea care leagă creatura de creator

Totul în viață se întâmplă cu un motiv. Nimic nu este întâmplător. La fel este și cu umanitatea. Fiecare om care vine pe această planetă plină de încercări are o misiune de îndeplinit. Cu toții avem. Mic sau mare, cu toții avem câte un rol pe această planetă, care este vital pentru dezvoltarea vieții.

Este greu pentru toți să înțelegem ce vrea Dumnezeu de la noi și să-I împlinim dorințele. Dificultățile care apar pe parcurs îi fac pe mulți dintre noi să renunțe la personalitatea lor și să cadă în corupție și eșec. Ce poți face ca să eviți acest lucru? Există o zicală care spune așa: „Nebănuite sunt căile Domnului.” Interpretând-o, ne dăm seama că trebuie să ne împlinim menirea, să ne rugăm sincer la Tatăl, cerându-I să împlinească voia Lui în viața noastră. Yahweh Dumnezeul este suveran, el animă sufletul uman și ceea ce este scris se va întâmpla cu siguranță. Totuși, „Fă-ți treaba și Eu te voi ajuta” este altă zicală care o completează pe prima și o clarifică.

Pentru a exemplifica textul de mai sus, voi vorbi din experiența personală. Am început să scriu între anii 2006 și 2007 un text simplu de dezvoltare personală care avea fix treizeci și șapte de pagini. În același an, am început să studiez pentru Master și mi-am luat o slujbă în serviciul public. În acel moment eram într-o situație financiară și personală complicată. Am trăit o noapte permanentă și periculoasă a sufletului, ceea ce aproape că m-a omorât. Pe parte financiară, nu aveam destui bani pentru nimic, nici măcar să cumpăr o cărticică simplă (care mi-ar atenua puțin problemele personale), ca să nu mai vorbesc de un calculator, care era visul meu.

Am început să lucrez la carte în timpul orelor de muncă, pentru că nu aveam de ales. În două luni era completă. În aceeași perioadă am renunțat la serviciul meu și m-am dedicat aproape în întregime facultății. După ce mi-am terminat cartea, am trimis-o către publicate și am așteptat un răspuns.

Trei luni mai târziu, am primit odată cu cartea o scrisoare foarte amabilă, în care scria că publicarea este respinsă. A fost primul meu șoc și eșec literar care m-a zguduit de la rădăcină. Nu aveam de ales decât să mă concentrez pe studiu și să renunț la scris. În acel moment, nu exista nicio posibilitate pentru mine să devin scriitor.

În acea perioadă de nesiguranță s-a întâmplat ca forțele binelui să acționeze în mod misterios. De două ori am primit dovada că visul meu încă se putea împlini. După ce am plecat de la facultate cu micuța mea carte în mână, imediat după ce le-am arătat-o unor colegi, am primit următorul mesaj de la Yahweh, Tatăl meu: „Aldivan, nu te îngrijora. Vei învinge. Vei fii prezicătorul, cel mai respectat om din literatură.” A fost un șoc pentru mine. Mai întâi, de ce nu puteam înțelege mesajul? „Prezicător”? Am scris doar o carte, și chiar și aceea a fost respinsă. Nu avea niciun sens.

A doua parte a mesajului mi-a fost dezvăluită când m-am întors de la facultate în satul meu natal. Trecem prin piața mare când, la un moment dat, am intrat într-o state extatică. În doar câteva secunde, am văzut titlurile câtorva cărți și am auzit coruri de îngeri cântând: „Fiul Domnului va cuceri lumea.” Nici acest mesaj nu a avut foarte mult sens pe moment, pentru că eram concentrat pe problemele mele. Cu toate acestea, a trebuit să cred în victoria mea, chiar dacă întârziam să acționez, pentru că promisiunea venea de la Yahweh și era de necontestat.

A mai trecut puțin timp. Am putut să scriu o poveste de dragoste în anul 2009, în timpul vacanței. Încă nu aveam calculator. Apoi am păstrat cu drag manuscrisul și viața a continuat. Am absolvit facultatea, mi-am cumpărat un calculator în 2011 cu banii economisiți, am scris manuscrisul și a fost acceptat pentru publicare în anul 2011.

Chiar și așa, situația tot nu era bună. Mi-am îndeplinit visul de a publica o carte, dar nici măcar nu știam piața, formele de publicare și de publicitate, iar condițiile financiare erau încă foarte rele. A trebuit să renunț la visul meu pentru a doua oară și să mă ocup de afacerile mele.

Cu o mare dedicare din partea mea, m-am angajat cu un salariu rezonabil. Asta a fost acum treizeci de ani. Mulțumită lui Yahweh, acum aveam mai multe șanse să îmi împlinesc visul. Cinci luni mai târziu, mi-am recâștigat speranța și m-am întors la scris. De atunci, nu m-am mai oprit.

Serviciul public îmi dă o oarecare siguranță că pot scrie în timpul meu liber. Astăzi am mai mult de zece cărți tipărite. Prima, pe care am scris-o în 2009, sub titlul de „Forțe Opuse”, prima carte din seria „Prezicătorul”, a fost tradusă până acum în italiană, franceză, engleză, rusă și spaniolă. Atunci a început împlinirea promisiunii de la Yahweh, cucerirea lumii.

Pe scurt, trebuie să ne încredem în Dumnezeu și în promisiunile Lui, pentru că El este capabil de asta și de mai mult decât atât. Fie binecuvântat Tatăl meu spiritual!

Pericolul minciunilor

Yahweh Dumnezeul este Tatăl nostru adevărat, grijuliu și folositor, care se așteaptă la ce este mai bun de la noi. Ca să mergem pe cărarea cea dreaptă, trebuie să ne menținem integritatea și pertinența deasupra oricăror alte dovezi. Printre cerințele necesare este și comportamentul nostru. Un lucru pe care nu-l suportă Yahweh este minciuna.

În ciuda consecințelor, adevărul trebuie să fie exersat în orice situație. Cu adevărul, putem fi respectați și admirați pentru ce suntem cu adevărat. Așa cum se spune, adevărul ne va elibera din strânsoarea păcatului.

Un exemplu de minciună care distruge viețile este pilda din Biblie care vorbește de Avraam și soția lui, Sara, în drumul lor spre Egipt pe timp de foamete mare. Pentru că soția lui era frumoasă și se temea de moarte, Avraam a convenit să o prezinte drept soția lui egiptenilor. Și a făcut întocmai. Rezultatul a fost că, fără a cunoaște adevărul, ea a fost luată în palatul faraonului și făcută soție. Mai târziu, când adevărul s-a descoperit, au fost amândoi exilați. Aceasta servește drept exemplu că minciuna are picioare scurte și cauzează probleme.

Așadar, adevărul este o virtute indispensabilă pentru omul care vrea o relație sinceră, serioasă și de durată cu Dumnezeu. Exersați întotdeauna adevărul și celelalte valori benefice.

Întrebări despre zeciuială

Astfel, a zis Yahweh: „Lasă-l pe om să muncească pentru țelurile lui, iar Eu îl voi mântui. Din tot ce vă dau, luați o zecime și dați-o înapoi ca dar. Făcând asta, vă voi binecuvânta și mai mult, iar fericirea voastră va fi multiplicată.”

Situația zeciuielii este nedisputabilă și este exemplificată în câteva exemple biblice. Diferența este cum te folosești de acest tribut. Mai întâi, suntem liberi să decidem dacă vrem să contribuim sau nu. Mulți oameni nu au îndeajuns de mulți bani nici pentru traiul lor, iar atunci, Yahweh, Tatăl meu, va înțelege. Cât despre cei care au o situație financiară bună, este foarte bine ca zeciuiala să fie dată. Totuși, nu o faceți din obligație. Contribuiți pentru a reciproca favorul Creatorului care se arată în mod continuu în viața noastră.

O altă întrebare pertinentă este cu privire la folosirea banilor din taxe. Cui ar trebui să dăm zeciuiala? Dacă te-ai gândit la Biserica ta, este alegerea ta, însă nu este singura. Trebuie să căutăm cu grijă „destinatarii”. În cazul meu, am ales rudele și membrii familiei care au nevoie de ajutor. Mă simt fericit când îi ajut și îmi îndeplinesc sarcina de a da mai departe zeciuiala. Un alt avantaj este că mă liniștește să știu cum vor fi cheltuiți banii mei. Nu am nicio încredere în unii lideri de instituții care folosesc adesea banii pentru nevoile proprii. Așadar, folosește zeciuiala în mod înțelept și nu neapărat religios, pentru că Tatăl meu nu are nevoie de nimic material. El există prin El Însuși, pentru că este omnipotent, omniscient și omniprezent. Aveți mai multă credință, fraților!

Completează contractul cu supunere

Tărâmul spiritual și cel material, unde au fost create ființele, sunt stratificate în mai multe clase care împreună formează o ierarhie. Aceasta este și va fi întotdeauna necesară pentru ordinea lucrurilor.

Oricare ar fi rolul tău, frate, îndeplinește-l cu promptitudine, calitate, eficiență, bunătate, educație și onestitate. Vei simți că ajuți societatea, pe tine și pe Tatăl binecuvântat. Da, răsplata ta va fi mare și aici, pe Pământ, și în Ceruri.

În Împărăția Tatălui meu, cu toții vom fi tratați cu iubire, respect, afecțiune și înțelegere, iar visurile noastre vor fi împlinite. Trebuie doar să recunoști că ai limite, fii respectuos și adoră-l pe Tatăl, urmează legile Lui și ai încredere în Numele Lui. Nimic rău nu ți se va întâmpla, iar fericirea ta este garantată. Nu va mai exista durere, dezamăgire, moarte sau suferință. În acest fel, spune Yahweh, „cei drepți vor răsări ca soarele în Împărăția Mea.”

Circumcizia spiritului

Yahweh Dumnezeul a stabilit contractul acesta cu omul Abraham sub următoarele condiții: „Să vă tăiați împrejur carnea prepuțului vostru, și acesta să fie semnul legământului dintre Mine și voi. La vârsta de opt zile, orice copil de parte bărbătească dintre voi să fie tăiat împrejur, neam după neam,: fie că este rob născut în casă, fie că este cumpărat cu bani de la vreun străin, care nu face parte din neamul tău.” (Geneza 17:11-12)

Circumcizia propusă de Yahweh a fost doar un semn al acceptării proiectului său care, la vremea aceea, îi includea pe Abraham și oamenii lui. Nimic mai mult. La fel ca o alianță prin căsătorie sau orice altă înțelegere între două părți.

Odată cu venirea lui Iisus pe Pământ, a devenit clar că cea mai importantă circumcizie este cea a spiritului, unde oamenii trebuie să-și taie păcatele și să renască. Trebuie să respectăm poruncile date lui Moise și învățăturile lui Hristos și să le aplicăm în funcție de evoluția societății care s-a schimbat drastic în ultimele două milenii. Totul se rezumă la: Iubește-l pe Dumnezeu mai presus de toate, pe aproapele tău ca pe tine însuți și tratează-i pe ceilalți așa cum ai vrea să fii și tu tratat. Făcând acestea, pacea lui Yahweh te va însoți oriunde te-ai duce.

Dumnezeul nostru este Dumnezeul imposibilului

Yahweh Dumnezeu este măreț. Atributele Lui sunt incomparabile și de neînțeles pentru mintea fragilă a omului. Ca să îți faci o idee cu privire la puterea Lui, doar uită-te în jur, la planeta Pământ și minunatele ei elemente, la galaxia noastră și chiar la infinitul universului. Totul a fost făcut din porunca lui și este în mod constant reînnoit.

Avem exemple biblice cu și cu privire la puterea Lui. Sara, care a născut la nouăzeci de ani, Moise și oamenii lui traversând Marea Roșie, ciuma din Egipt, profetul care a fost încuiat cu leii și a rămas în siguranță, servitorii care au fost aruncați în foc și nu au pățit nimic, balena care l-a înghițit pe Iona, dar nu l-a digerat, învățăturile lui Iisus și miracolele Lui. Dar mai presus de toate, sunt martor la această putere în viața mea, ceea ce m-a eliberat de noaptea întunecoasă a sufletului.

Știința lui Dumnezeu întrece înțelegerea umană și acest lucru trebuie să fie respectat. Dacă ai vreo problemă, vorbește cu Tatăl meu, întreabă-L, iar dacă El va voi, miracolul se va întâmpla. Însă trebuie să crezi cu adevărat că așa va fi. Adevărat vă spun vouă: „Dacă ați avea credință cât un bob de muștar, ați zice acestui munte «Mută-te de aici, acolo!», iar el s-ar muta! Nimic nu v-ar mai fi imposibil!” (Matei 17:20)

Amin!

Cel Drept și legătura Lui cu salvarea lui Yahweh

Yahweh Dumnezeu, Tatăl meu, este o ființă perfectă prin atributele sale. Fiind perfect, El caută adepți pe măsura dimensiunilor Sale. Pământul este o planetă a evoluției joase, tehnic vorbind o lume a ispășirii care se află într-un moment de degradare. Actualitatea arată o umanitate învrăjbită, depășită și foarte materialistă. Astăzi, valorificăm puterea politică și financiară pe care o avem, ci nu cine suntem. Aceasta este o deviație care se răspândește din ce în ce mi mult.

Vă spun eu, fraților, că eu și Tatăl meu gândim altfel. Noi căutăm excepția; noi vrem bărbați și femei care sunt fideli adevărului, demnității și onestității. Noi căutăm valoarea sufletului uman care se demonstrează prin fapte mici și semnificative: în umilință, caritate, muncă, toleranță, iertare, înțelegere, prietenie, respect, complicitate, sinceritate și iubire mutuală între ființe. Aceștia sunt cei drepți, și prin ei tot universul este menținut în mod continuu.

Dar Yahweh Dumnezeu și noi, copiii Lui, suntem mai presus prin faptul că ne deschidem brațele în fața celor îngropați de vicii. Chiar dacă suntem dezamăgiți și suferim de pe urma infidelilor, noi așteptăm reconcilierea până la ultima suflare de viață. Mila noastră de necuprins este exemplificată în Iisus pe cruce, atunci când a iertat criminalul. Noi facem, așadar, cel mai bun exercițiu din lume: atunci când porțile Raiului sunt larg deschise pentru cei păcătoși care primesc mântuirea și gloria lui Dumnezeu, aliluia!

Dovadă de loialitate

Relația dintre Dumnezeu și credincios trebuie să se bazeze pe încredere, loialitate și credință. Dar există limite la această supunere și fidelitate? Vedem clar exemplul biblic când Yahweh, pentru a testa iubirea lui Abraham, i-a cerut să urce pe munte și să își sacrifice fiul ca ofrandă pentru El. Chiar dacă Abraham are o dragoste imensă pentru fiul său, acceptă propunerea, se urcă pe munte și, chiar în momentul jertfirii, îngerul lui Yahweh apare și îl oprește. Dumnezeu nu a dorit sacrificiu uman. Acesta a fost doar un test de fidelitate. Yahweh, Tatăl meu, este Dumnezeul vieții în abundență.

Lăsându-se cu totul în mâna lui Dumnezeu, Abraham devine un exemplu de curaj și capitulare totală în fața Creatorului. Aceasta trebuie să fie relația noastră cu Dumnezeu: un schimb mutual, în care omul se dăruiește cu trup și suflet misiunii sale, indiferent de rezultate sau de cerințele necesare. Cea mai mare dintre porunci este împlinită: „Iubește-L pe Domnul Dumnezeul tău cu toată ființa ta și cu tot cugetul tău.” Binecuvântat și slăvit fie Tatăl, în vecii vecilor.

Alegerea omului și alegerea lui Yahweh

De când a apărut lumea așa cum o știm noi și de când a început viața, omul are un destin predestinat pe Pământ. Așa cum am spus mai devreme, avem liberul arbitru, forța transformatoare a zilei de mâine, dar nu este singura. Există în Ceruri, pentru slujitorii luminii, trasee de urmat pe Pământ, care se vom împlini mai devreme sau mai târziu. Această forță este destinul.

Acceptarea destinului și supunerea în fața dorinței divine a Creatorului este o virtute care trebuie exersată. Totul merge pe Pământ întru rezolvarea problemelor, dar binecuvântat este cel care știe să le vadă și să le accepte. Totul vine de la Yahweh, iar împreună, unindu-ne eforturile, putem trăi în cel mai bun mod posibil. Vom câștiga pace, prosperitate și fericire pe Pământ și, în viața spirituală, ranguri după munca noastră. Următoarea zicală este adevărată: „Cel drept este întotdeauna fericit.”

Atitudinea pe care o vrea Dumnezeu

Există două tipuri de bărbați: unul mai necioplit, macho, violent și autoritar, iar celălalt mai delicat, umil, liniștit și educat. Primului tip îi corespunde forța, iar celui de-al doilea inteligența. Yahweh Dumnezeul preferă omul care se dedică unei cauze, care este uman, dedicat, fidel și umil, exact ca exemplul lui Iisus. Celui violent nu i se poate oferi Împărăția lui Dumnezeu. Tatăl meu are o predilecție specială către cei săraci cu duhul și cu trupul, căci în slăbiciune zace puterea.

Iisus omul-Dumnezeu ne-a învățat prin surghiunul Lui pe Pământ ceea ce vrea Dumnezeu de la noi. În primul rând, este necesar să ne predăm Lui și să renunțăm la lucrurile lumești. Apoi trebuie să ne ridicăm crucea și să o ducem până la Tată cu credință și speranță. Mai mult decât atât, trebuie ca întotdeauna să fim atrași de cei mai puțin norocoși și de cei păcătoși. Cel care oferă mult este recompensat cu și mai mult, ca semn de recunoștință.

Nu este o coincidență că cei doi fii ai lui Dumnezeu s-au născut săraci și nu și-au pierdut umanitatea în timp. Chiar dacă erau regi, ei purtau povara unor slujitori, căci s-a spus: „Cine vrea să fie măreț va servi pe toată lumea.” Acest lucru reflectă în mod clar planul lui Dumnezeu și predilecția lui pentru cei neînsemnați.